Ca urmare a identificării genomului herpesvirusului crapului Koi prin RT-PCR, de către IDSA Bucureşti, la proba de peşte (Cyprinus carpio) recoltată în data de 24.05.2018, ne-am deplasat la unitatea care gestionează luciul de apă, unitate autorizată sanitar veterinar, unde au fost instituite măsuri în zona lacului de acumulare Mihăileşti conform legislaţiei sanitar veterinare.
Herpesviroza crapului koi este o infecţie cu herpesvirus (herpesvirus cyprinid-3 sau CyHV-3), capabil să inducă viremie contagioasă şi acută la crapul comun (Cyprinus carpio) şi alte varietăţi, cum ar fi crapul ornamental koi şi crapul fantomă (Cyprinus carpio goi).
Boala se răspandeşte cu usurinţă şi apare de obicei vara, la temperaturaturi ale apei cuprinse între 16°C – 25°C. Peştii care exprimă semne clinice de boala, mor de obicei în câteva ore. La temperaturi mai scăzute, peştele poate fi purtator de virus fără să exprime semne clare de infecţie, fapt care duce la identificarea dificilă a bolii. Alte specii de ciprinide înrudite, cum ar fi carasul auriu (Carassius auratus) şi cosaşul (Ctenopharyngodon idella), par să nu fie afectate de boală. Evoluţia bolii poate fi rapidă, cu o perioadă de incubaţie de 3 zile, la temperaturi ridicate ale apei, dar în mod normal perioada de incubaţie durează între 7-21 zile.
Virusul care provoaca herpesviroza crapului koi nu produce îmbolnaviri la om – NU ESTE ZOONOZĂ!!!!
Unitatea care gestionează luciul de apă, la momentul instituirii Planului de măsuri nu are înregistrate mortalităţi la specia receptivă (Crap) şi nici semne clinice ce pot fi atribuite acestei boli.
Toate recoltările de peşte din zona de protecţie (zona vivierelor – cuştilor) şi din zona de supraveghere (zona liberă a lacului – 1720 ha) se vor face numai după examinarea clinică a speciilor receptive şi avizul medicului veterinar.
Toate animalele de acvacultura moarte vor fi recoltate de pe luciul apei şi vor fi dirijate către unitatea de neutralizare a deşeurilor de origine animală.
Stingerea bolii se va face după obţinerea a două rezultate negative succesive. Recoltarea probelor se face de către medicul veterinar, lunar din momentul declarării bolii.
Director Executiv,
Dr. Liviu FLORESCU